MORA, CASA NOASTRA

Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

Ati muncit din greu toata saptamana si ati vrea sa va relaxati in mijlocul naturii, departe de tumultul orasului, dar avand confortul de acasa...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Aveti de sarbatorit un eveniment in familie, v-ati adunat un grup de prieteni si vreti sa petreceti intr-un cadru intim...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Ati plecat din tara si va este dor de mancarea traditionala romaneasca, de traditii, de obiceiurile noastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Sunteti strain si vreti sa cunoasteti meleaguri, traditii si obiceiuri diferite de ale voastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

marți, 29 noiembrie 2011

OBICEIURI ŞI TRADIŢII BUCOVINENE DE SFÂNTUL ANDREI


Nascut  în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte, Sfântul Apostol   Andrei a  fost  primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci (potrivit tradiţiei, teologilor, istoricilor), aceasta credinţă fiind întărită şi de colindele, legendele sau obiceiurile populare.

Sărbătoarea Sf. Andrei îmbină tradiţii precreştine şi creştine, care se manifestă de peste 2000 de ani în teritoriul ce astăzi poartă numele România.
Cu o asemenea istorie în spate, obiceiurile asociate acestei sărbatori sunt foarte variate, unele mai romantice, altele mai bizare.

30 noiembrie marchează începutul iernii, încetinirea ciclului naturii şi implicit, momentul în care hotarul dintre viaţă şi moarte este cel mai slăbit. 

În Bucovina, de Sf. Andrei nu se mătura si nu se scoate gunoiul din casa, iar femeile nu se piaptana (pieptenele reprezinta in basme padurea, adica locul unde salasluiesc lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.

Foarte important de stiut, mai ales in perioada nefasta prin care trecem din punct de vedere economic, este ca in ziua de Sf. Andrei nu se imprumuta bani, altfel vei aduce paguba in casa. Este de asemenea indicat sa depui eforturi ca sa recuperezi toti banii care ti se datoreaza, sau sa platesti datorii pe care le ai.

În ajunul Sf. Andrei se pun în casă crenguțe de vișin, cireș, prun, măr sau corcoduș în sticle cu apă şi dacă au înflorit până în Ajunul Crăciunului, acestea înseamnă că arnonia, belșugul și liniștea sufletească vor poposi în gospodarie în anul ce urmează.

Prin unele sate din Bucovina există şi acum credinţa că în această noapte bîntuie strigoii şi lupii sînt mai fioroşi ca oricînd. Despre lupi se crede că pot, în această noapte, să vorbească şi să-şi mişte gîturile înţepenite.

 Despre cei ce vor să audă vorbele lor se spune că află taine teribile, dar că vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vîrcolac.
Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele şi cănile cu gura în jos.

Scot din sobă cenuşa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniştite să nu-şi găsească adăpost la căldură.
 Alteori, împrăştie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flămînde să nu caute prin cămări de-ale gurii.
 Împotriva vîrcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agăţate la intrare şi lasă aprinsă candela de lîngă icoane.

Pentru protecţia vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfinţit sau li se toarnă cîteva picături de agheasmă în apă.

După miezul nopţii sau în dimineaţa de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul "descîntecului sării". Un drob de sare, descîntat şi îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sf. Gheorghe, cînd sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru "luarea laptelui".
Tot în noaptea de Sf. Andrei sînt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sînt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sînt lăsate acolo pînă în seara de Crăciun, cînd se află rezultatul. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei.

O predicţie asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grîu. Pentru fiecare tip de cultură pe care intenţionează să o semene în grădină, gospodina casei "botează" cîte un bob şi îl pune la încolţit în bucătărie. Peste 7 zile, boabele sînt analizate: cele care au încolţit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă.
Pentru ca să se afle cât de rodnic va fi următorul an se pun boabe de grâu într-o strachină (vas) cu apă, iar cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi recolta din anul urmator.

Dacă noaptea de Sf Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, se crede că acestea sînt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea.
 Noaptea de ajun precum şi ziua de Sfantul Andrei se crede că este prielnică anumitor practici şi farmece de dragoste.
Fetele ghicesc ursitul cu ajutorul parilor de la gard, astfel, noaptea pe întuneric ating un par, de la care numără în continuare până la al nouălea par, pe care leagă o sfoară sau o bucata de lana rosie. A doua zi merg să vadă cum le va fi alesul. Dacă parul este drept şi neted, viitorul soţ va fi tânăr şi frumos, dar sărac. Dacă parul va fi scurt şi noduros, soţul va fi bătrân şi sărac, iar de va avea coaja groasă, va fi bogat.
Un alt obicei, spune ca fetele nemăritate trebuie să meargă noaptea la fântână cu lumânarea de Inviere, pe care o aprind şi o afundă in apa spunând: „ Sfinte Andrei / Scoate-i chipul în faţa apei / Ca în vis să-l visez / Ca aievea să-l văz’’ !
O alta practica este ghicitul la oglindă. Fata de măritat se aşează pe un scaun, având în faţă şi spate câte o oglindă, iar pe lateral patru lumânări aprinse şi, se spune că, astfel îşi vede ursitul.

Gospodinele trebuie sa pregateasca multe bucate cu usturoi ca sa alunge ghinionul din casa.
fasole verde (de la congelator) cu usturoi:
ciuperci la cuptor, bineînţeles, cu usturoi

Linte bătută cu usturoi
Ciuperci pe pat de mămăligă de cartofi, servite tot cu usturoi



Şi pentru că este dezlegare la peşte: păstrăv umplut cu lămâie, ierburi şi usturoi





luni, 28 noiembrie 2011

SFÂRŞIT DE NOIEMBRIE, SĂ BEM O VOTCĂ!


E toamnă târzie cu pomii goi, 
văduviţi de veşmintele verzi, apoi galbene ori ruginii, 
de brumele, 
ploile şi 
vânturile lui 
octombrie şi noiembrie .

Doar câteva mere s-au încăpăţânat să rămână pe ramuri, festin pentru păsările cerului.

Din vârf de munţi amurgul suflă
cu buze roşii
în spuza unor nori

si-aţâţă
jăraticul ascuns
sub valul lor subţire de cenuşă
Lucian Blaga - Amurg De Toamnă

Şi pentru că sunt ultimile zile ale toamnei, 

şi pentru că afară-i frig şi soare cu dinţi, 

şi pentru că suntem vecini cu ucrainenii, iar ei cu ruşii, să bem o votkă!


Vodka … rece, uleioasa, scoasa din congelator,

 turnată în pahare reci

 şi “servită” ca la carte, cu pâine neagră de secară

 şi castraveciori muraţi …

 “Hai davai   Pentru o viaţă … activă “.

 Evident, se poate improviza, se poate servi şi cu nişte clătite cu unt 

şi somon 

şi tartinuţe cu unt şi caviar … 

”Dupa prima, nu se mananca nimic”.

 În traducere liberă – s-o dăm peste cap pe a doua, 

cât încă nu s-a încălzit… 

Eh, parcă altfel sună acordurile chitării …


sâmbătă, 26 noiembrie 2011

DIMINEATA DE NOIEMBRIE, POFTIŢI LA UN CEAI


E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine –
Şi-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.

ALEXANDRU MACEDONSKI
Rondelul rozelor ce mor
 

Toamna îmi îneacă sufletul în fum...

Toamna-mi poartă-n suflet
roiuri de frunzare.

Dansul trist al toamnei
îl dansăm acum,
Tragică beţie, moale legănare...

NICOLAE LABIŞ
Dans
Mi-a bătut azi-noapte
Toamna-n geam,
Mi-a bătut cu degete
de ploaie...
Şi la fel ca-n fiecare an
M-a rugat s-o las să intre în odaie.

ION MINULESCU
Cu toamna în odaie
 Şi vine toamna iar,
Ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustăm
cu miere-amestecat veninul.
LUCIAN BLAGA
Cântec în doi

Toamna a căzut,
Peste parcul mut.
Tainicule dor,
În zadar te alint.
Trandafirii mor.
Visurile mint.

AL.O.TEODOREANU
Lied
Va rog un ceai. Îl vreau fierbinte
Cafeaua e mai scumpa. Si nociva
Treceti-mi-l în cont. Si cu-o misiva
Sa-l platesc, aduceti-mi aminte.
C-o fi rusesc 
sau chinezesc, nu-mi pasa
Eu sunt atât: un musafir
Si mai doresc o ceasca de kefir
Sa ma retrag discret înspre terasa.

 Pe termen lung, benefic, longeviv
Din fel si fel de cunoscute poame

Cusurul lui ca nu tine de foame
Altminteri e un minunat conviv.

Un ceai de menta.

 Sau de sunatoare

Îl pot gusta si singur la adica
Mai mult pretextul daca se ridica
Problema companiei de rigoare

E tot ce ne-a ramas la îndemâna
Veninti senini: un tratament cu ceai
Spargând prognoze, depaseste ce-ai
Pus la cale-ntreaga saptamâna

Dar iată văd saloanele pustii
Şi toţi clienţii au plecat de mult
Când faci aparte pentru ceai un cult
poti sa dai greş. Şi iarăşi să revii

Păcat de convorbirea mea ratata
Pierd alţii lucruri mult mai mari şi-ncai
Îmi pare rău că nu mai aveţi ceai
Şi-am să revin desigur, altădată. 
ION UNTARU 
Fantezie la un ceai