MORA, CASA NOASTRA

Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

Ati muncit din greu toata saptamana si ati vrea sa va relaxati in mijlocul naturii, departe de tumultul orasului, dar avand confortul de acasa...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Aveti de sarbatorit un eveniment in familie, v-ati adunat un grup de prieteni si vreti sa petreceti intr-un cadru intim...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Ati plecat din tara si va este dor de mancarea traditionala romaneasca, de traditii, de obiceiurile noastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Sunteti strain si vreti sa cunoasteti meleaguri, traditii si obiceiuri diferite de ale voastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

duminică, 8 ianuarie 2012

MENIU DE REVELION 2012




Anul acesta am avut 19 invitaţi, dintre care 5 copii.

Meniul a fost  compus din:




Aperitive:

-Aricişi broască ţestoasă din pateu de ficat, 
Broască ţestoasă din pateu de ficat, Mozaic cu varza chinezeasca Beijing, Icre negre şi roşii pe pat de paine prajită şi cremă de brânză albastră Tartine cu fileuri de anşoa pe pat de roşii
-Tartine cu fileuri de anşoa pe pat de roşii

-Lollipop de pui, 
Lollipop de pui, Pasteta din carne de pui, chec aperitiv, Budinca de ciuperci

-Salata de legume cu surimi, 

-Mozaic cu varza chinezeasca Beijing, 
Salata de legume cu surimi

-Pasteta din carne de pui, 

-Budinca de ciuperci, 
Mozaic cu varza chinezeasca Beijing, Icre negre şi roşii pe pat de paine prajită şi cremă de brânză albastră Tartine cu fileuri de anşoa pe pat de roşii
-Salata flori de liliac, 

-Icre negre şi roşii pe pat de paine prajită şi cremă de brânză albastră
Salata flori de liliac

-Chec aperitiv, 

Vedere de ansamblu

-Platou cu preparate de casă, afumate, din porc şi vânat: tobă, cârnaţi de porc şi de mistreţ, şuncă, muşchiuleţ, chişcă şi caltaboşi 
Arici din pateu de ficat


Cum spune tradiţia bucovineană, la ora 12 s-a servit peşte ( somn umplut cu nuci şi stafide, pe pat de legume) să trecem uşor de noul an, exact ca peştele prin apă


Au urmat sărmăluţele cu smântână şi mămăligă

Pulpă de porc împănată cu slăninuţă şi usturoi, la cuptor, 


cu garnitură de cartofi traşi în unt şi murături asortate

Tort cu cremă de brânză şi fructe, pentru copii şi

Tort de nuci cu glazura ganache de ciocolată neagră pentru adulţi


Dulciuri fel de fel:

Brioşe cu nuci, cu afine şi cireşe

Prăjitura chinezească,

Prăjitura Greta Garbo

cozonac, 



cornuleţe

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Chiralesa și Boboteaza la bucovineni


Boboteaza ca și Crăciunul, este precedată de un ajun mai deosebit, ajun ce concentrează o multitudine de practici și credințe ce decurg, în special, din datina numită “umblatul preotului cu botezul” sau Chiralesa. Pe vremuri, în alaiul preotului intrau și maturii, însă cu timpul alaiul a devenit apanajul copiilor. Urmând oarecum modelul colindelor, Chiralesa este socotit un obicei de purificare a spațiului și de invocare a rodului bogat. Acest cuvânt provine din neo-greacă și înseamnă “Doamne miluiește!”. Exista credința că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere, toate relele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei.
copii care au însoţit preotul la casa noastra
Bucovinenii cred că oamenii l-ar fi acoperit la botez pe Domnul Hristos cu busuioc. De atunci se spune că se folosește busuiocul pentru stropit cu agheasmă.

De obicei, în întâmpinarea preotului ieșea gospodarul casei, având în mâini o lumânare aprinsă. Gospodina avea grijă să arunce înaintea poreotului grăunțe de porumb, sperând că astfel va avea noroc la ouă. Dacă nu putea arunca grăunțele, le punea sub așternutul unde urma să stea preotul. Acesta stropea cu agheasmă toată gospodăria, 

uneori urcând și în pod, credința generală fiind că agheasma alungă Necuratul și duhurile rele. Apoi, preotul era invitat, destul de insistent, să se așeze pe pat și să guste din bucatele de pe masă; știind cu câtă tărie cred fetele că altfel nu le vor sta pețitorii, iar femeile că nu le vor sta primăvara cloștele pe pui, preoții, de voie, de nevoie, se așezau; altfel, riscau să fie petrecuți - e adevărat, pe furiș - cu cociorba. În acest caz, gospodina se punea pe locul unde ar fi trebuit să stea preotul. De regulă, preotul primea un fuior de cânepă sau, mai recent, de bumbac, spunându-se despre acest fuior că este barba lui Hristos și că de el, pe de o parte, se vor prinde toate relele iar, pe de altă parte, că Maica Domnului împletește din ele saci, cu ajutorul acestora, la învierea morților, urmând a salva suflete din iad.
Ajunul Bobotezei este îndeobște o zi de post. Se spune despre aceia care țin post negru că vor putea să întoarcă ploaia și grindina. Fetele mari țineau post în credința că Dumnezeu le va da bărbați buni, cuminți și frumoși.
Venirea preotului este așteptată și acum de membrii familiei însă, cu ceva timp în urmă cea mai mare nerăbdare în ceea ce privește sosirea omului bisericii era manifestată îndeosebi de fetele mari. Acestea, atunci când îl zăreau venind, luau mărgelele, cerceii și șase boabe de grâu și le puneau sub pragul pe unde urma a trece preotul. Puse sub pernă în noaptea dinspre Bobotează, se zice că vor ajuta fetele să-și viseze ursiții. Magia premaritală din ajunul Bobotezei avea însă în centrul ei busuiocul, comunitățile tradiționale socotind această plantă totem, investind-o cu numeroase atribute erotice. Acum, fetele sau femeile fac tot posibilul să rupă, să ceară, să fure busuioc din sfeștocul preotului, urmând ca, pus sub pernă, acesta să le aducă în vis bărbatul hărăzit de Dumnezeu.

În mai multe sate din Bucovina există tradiția confecționării unor cruci de gheață în Ajunul Bobotezei. Pentru oamenii din Bosanci, istoria acestei cruci de gheață este una aparte și tocmai din acest motiv sătenii sunt extrem de mândri și spun că vor face și imposibilul pentru ca tradiția să se respecte și în viitor. Bătrânii povestesc că în 1867 jumătate din Bosanci a fost mistuit de flăcări. Atunci a luat ființă grupul de pompieri civili, care au făcut un legământ ca în Ajun de Bobotează să confecționeze câte o cruce de gheață la fiecare biserică din sat. „Este un semn de recunoștință față de Dumnezeu că nu a mai trimis asemenea nenorociri peste sat, dar și un legământ ca prin aceasta Dumnezeu să ferească satul de rele. O altă explicație a crucii de gheață este și aceea că în vechime credincioșii mergeau la un iaz, la o apă curgătoare, unde se săvârșea sfințirea apei cele mari. Astăzi, din lipsă de timp și pentru că numărul credincioșilor a crescut mult, se ia o bucată de gheață din acea apă, sub forma Sfintei Cruci, care ne va însoți toate slujbele”, a detaliat Neculai Mihoc, preotul paroh din Bosanci, semnificația crucii de gheață.Șeful pompierilor civili din Bosanci, Vasile Spoială, spune că nu a existat an în care misiunea de realizare a crucilor, începută acum 137 de ani, să nu fi fost dusă la îndeplinire. „Chiar de viscolește, chiar de plouă, chiar de este cald, noi trebuie să facem aceste cruci” a spus pompierul care ne-a explicat și care este soluția pentru vreme caldă cum a fost în această iarnă. „Dacă nu avem de unde tăia gheață există o altă soluție: am înghețat niște apă la o fabrică de conserve, în niște congelatoare mai mari, și până la urmă am avut cruci de gheață. Nu se va întâmpla niciodată să întrerupem acest obicei străvechi”, a spus Vasile Spoială.Crucile de gheață ridicate în fața celor trei biserici din Bosanci sunt folosite la slujba de Bobotează, iar oamenii primesc apă sfințită de la preot. Crucile vor rămâne în picioare până se vor topi.

 În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face cu multă atenție, în fiecare comunitate. După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare persoană își ia apa sfințită în vase, de preferat din lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Apa sfințită este considerată tămăduitoare și protectoare. Odată ajunși acasă, oamenii din mediul rural sfințesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei.
"La praznicul Bobotezei în fiecare an se începe înnoirea omului creştin. An de an, prin agheasmă se face nu numai sfinţirea caselor, ci şi a trupurilor şi a sufletelor omeneşti, se face curăţirea minţii, inimii şi a vieţii noastre", scria părintele profesor Ilarion V. Felea în lucrarea sa "Spre Tabor". Textul acesta subliniază valenţele pe care praznicul Bobotezei şi evenimentul sfinţirii caselor îl au în viaţa fiecărui creştin.
Boboteaza, împreună cu ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. În această zi se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul şi se fac prorociri despre noul an.