MORA, CASA NOASTRA

Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

Ati muncit din greu toata saptamana si ati vrea sa va relaxati in mijlocul naturii, departe de tumultul orasului, dar avand confortul de acasa...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Aveti de sarbatorit un eveniment in familie, v-ati adunat un grup de prieteni si vreti sa petreceti intr-un cadru intim...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Ati plecat din tara si va este dor de mancarea traditionala romaneasca, de traditii, de obiceiurile noastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Sunteti strain si vreti sa cunoasteti meleaguri, traditii si obiceiuri diferite de ale voastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

joi, 1 mai 2014

SUCEVIȚA PE DRUMUL MIRODENIILOR





Mirodeniile au fost odată „monedă de schimb“, au stîrnit războaie şi au schimbat sfere de influenţă.


„Să vină în Moldova cu toate negoaţele lor şi mărfurile lor, să cumpere şi să vîndă, plătind vama dreaptă, (...) după cartea de drepturi ce le-am scris şi le-am dat.“ - Ştefan cel Mare, 1499.


 Într-o domnie de 47 de ani, Ştefan a făcut din Moldova un stat prosper şi temut. Unii cinstesc victoriile lui în lupta pentru apărarea Occidentului creştin, alţii laudă bisericile pe care le-a ctitorit.
 Dar cheia succeselor sale a fost o politică economică fermă.



Tîrgul de vite de la Suceviţa reînvie tabloul comerţului de odinioară. Pe atunci, vacile şi boii erau marfă strategică, interzisă la export pe timp de război şi o pradă preferată de năvălitorii turci. În schimb, purceii, prohibiţi de Coran, ajungeau mai des pe masa moldovenilor.
Sursă citat: Matteo Muriano către dogele Veneţiei.
Foto: Dragoş Lumpan

Moldova secolelor XV-XVI era racordată la circuitul economic şi cultural dintre Orient şi Occident, ceea ce i-a adus bani şi faimă.

Tîrgul de vite de la Suceviţa reînvie tabloul comerţului de odinioară. Pe atunci, vacile şi boii erau marfă strategică, interzisă la export pe timp de război şi o pradă preferată de năvălitorii turci. În schimb, purceii, prohibiţi de Coran, ajungeau mai des pe masa moldovenilor.
Sursă citat: Matteo Muriano către dogele Veneţiei.
Foto: Dragoş Lumpan

Cu mai bine de cinci sute de ani în urmă, „drumul mirodeniilor“ trecea prin Moldova. Ştefan cel Mare a fost primul care i-a înţeles importanţa şi l-a exploatat în folosul său. 
 

La Belgorod Dnestrovsk, în Ucraina, doar semeţia zidurilor mai păstrează vag măreţia de odinioară a Cetăţii Albe, poartă de intrare pe continent a „drumului mirodeniilor“.
Sursă citat: Regele Cazimir Iagello, 1472.
Foto: Dragoş Lumpan
Comerţul a fost una dintre principalele lui raţiuni de stat, pentru care a purtat războaie, a încheiat alianţe şi chiar şi-a ales miresele.

„Ţara este mănoasă şi foarte bine aşezată, plină de animale şi de toate bucatele, afară de untdelemn. Grînele se seamănă în aprilie şi în mai, iar vinuri se obţin în august şi în septembrie.“
Sursă citat: Matteo Muriano, 7 decembrie 1502.
Foto: Dragoş Lumpan
Una dintreprincipale rute comerciale – care în secolul al XIV-lea începea la Constantinopol, trecea prin Adrianopol, Cetatea Albă şi, traversînd Moldova, ajungea la Lvov şi, mai departe, la Baltica – e considerată de istorici drept cel mai important drum al mirodeniilor din estul Europei. 

Cracovia. Sukkenice, Hala Pînzeturilor – care se ţine bine la cei 700 de ani ai săi – are astăzi, paradoxal, un aer mediteranean... Cîndva, negustori bine cunoscuţi de Ştefan ajungeau aici.
Sursă citat: Regele Cazimir Iagello, 1472.
Foto: Dragoş Lumpan
Drumurile comerciale, prin impunerea vămilor, au făcut necesară trasarea unor frontiere, determinînd „închiderea“ statului în anumite graniţe. Prin determinarea graniţelor, Ştefan impunea o recunoaştere teritorială, care-i permitea să-şi afirme dreptul de vamă. Moldova devenea astfel mai mult decît un teritoriu de tranzit.

În faptele şi minunile săvîrşite de apostoli pe mare şi zugrăvite în frescele mănăstirilor din Bucovina (aici, la Suceviţa) sînt redate nave cunoscute la vremea construirii bisericilor.
Foto: Dragoş Lumpan
Unul dintre segmentele de bază ale economiei moldoveneşti medievale l-a constituit comerţul cu Transilvania, Braşovul jucînd un rol foarte important. 
 


Domnul îi întăreşte lui Ion Negoescul satele Bereşti, Drîngeşti, Havati şi, de asemenea, satul Negoeşti, cumpărat de acesta de la Tador Fofîş. Prin acelaşi uric, mai adaugă şi o zavescă de şaizeci de ruble de argint celor care ar încerca să strice învoiala.
Sursă citat şi artefact: uric, Colecţia Peceţi, II, 216. prin amabilitatea d-lui Marcel Ciucă, director adjunct, Arhivele Naţionale.
Foto: Dragoş Lumpan
Prin Pasul Oituzului (cu vama la Tîrgu Trotuş), mărfurile ajungeau la Braşov şi la Bran sau, mai sus, la Reghin şi, prin Pasul Rodnei, prin vama Moldoviţa, şi mai sus, la Rodna. 
 

Ceramica de Marginea – unde lutul se frămîntă cu picioarele – a ajuns celebră.
Sursă citat: act comercial, 1478.
Foto: Dragoş Lumpan
Către Braşov plecau – în afara produselor de tranzit din Orient – in, cînepă, fier, piele, lînă, ceară şi se întorceau în Moldova şei, hamuri, cuţite, postavuri, unelte agricole şi arme. 

Comerţul medieval cu piei, faţă de cel cu ceramică, era profitabil. Se exporta materie primă şi se importau produse. Azi, curelarii, ca la Putna, fac minimul necesar: hamuri.
Sursă citat: act comercial, 1478.
Foto: Dragoş Lumpan
Într-un mai vechi studiu al său, „Epoca principilor moldoveni (1360-1774)“ din „Istoria evreilor în Bucovina“, apărut la Tel Aviv, Manfred Reifer aprecia că, „deşi nu se poate proba istoric, este mai mult ca sigur că evreii care treceau cu caravanele prin Polonia şi Moldova se opreau în Bucovina pentru Sabat“ – fapt prezent în unele contracte încheiate între evrei şi alţi negustori din Moldova.

Mirodeniile au fost odată „monedă de schimb“, au stîrnit războaie şi au schimbat sfere de influenţă. Ele sînt azi o atracţie turistică în Misir Çarsisi, cel mai vechi bazar acoperit din lume.
Sursă citat: Acte notariale turco-polone, 1470.
Foto: Dragoş Lumpan
Aceste considerente ne fac să afirmăm că în vremea lui Ștefan, principalul drum al mirodeniilor, trecea prin Moldova, Bucovina și prin Sucevița spre nord prin vama Moldovița.
 

Acest portret, aflat în interiorul Tetraevangheliarului de la Humor – operă a ieromonahului Nicodim, din anul 1473 –, este considerat a fi cel mai fidel care i s-a făcut vreodată voievodului.
Foto: portretul lui Ştefan din Tetraevangheliarul de la Humor, Nicodim, 1473.
Surse:



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu