Crucea
este simbolul de capatai al crestinismului, reprezentind patima, moartea si
invierea Domnului . Indentificata
dintru inceput ca fiind „semnul Fiului Omului“, crucea arata calea urmarii lui
Hristos. Toti martirii au ochii atintiti asupra lui Iisus, care „a suferit
crucea“, marturisind ca nu exista experienta a imparatiei lui Dumnezeu fara
cruce.
Pentru Sf. Ignatie, Biserica isi are radacina in
lemnul crucii, crestinii fiind ramurile ei.
Sf. Maxim Marturisitorul spunea ca toate creaturile,
prin insasi finalitatea existentei lor, „se cer dupa Cruce“.
In pietatea ortodoxa, venerarea Sfintei Cruci
este nedespartita de lauda Invierii: „Crucii Tale ne inchinam,
Hristoase, si Sfanta Invierea Ta o laudam si o marim“.
Crucea - Vechi simbol cosmic, dar si instrument de supliciu
Crucea este un vechi simbol cosmic (mult anterior
aparitiei crestinismului) care reprezenta soarele si armonia contrariilor.
Punctul de intretaiere a bratelor ei simboliza centrul universului. Cele 4
brate indicau cele 4 puncte cardinale.
„Cruce“ vine de la cuvantul latin
crux,-ucis. Termenii stauros (in greaca) si crux(in latina) inseamnau insa
numai stalpul vertical (crux simplex) de lemn, pe care multi condamnati la
moarte erau rastigniti.
„Cuvantul grec pentru cruce, stavros, insemna in sens
propriu tot un stalp vertical sau un element al unui gard, de care se putea
atarna vreun lucru oarecare, sau care se putea folosi pentru a imprejmui o
bucata de pamant.
Si la romani termenul crux (din care deriva cuvantul
«cruce») pare sa fi avut la origine sensul de stalp vertical“ (The Imperial
Bible Dictionary). Romanii au preluat metoda executiei pe cruce de la
cartaginezi.
Inca din antichitate existau mai multe tipuri de
cruci. Romanii se foloseau de trei feluri de cruci: crux comissa, denumita si
crucea Sfantului Antoniu, avea forma literei T;
crux immissa, sau crucea latina
veche, avea 4 brate (+);
crux decussata, sau crucea Sfantului Andrei, avea
forma literei X.
Mantuitorul a fost rastignit pe o crux immissa.
Acest fapt
apare si in Sf. Scriptura, unde Matei, Marcu, Luca si Ioan pomenesc despre
titlul pironit deasupra capului lui Hristos (redat iconografic cu initialele
I.N.R.I. - Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor).
Crucea - Simbol crestin al mantuirii
Crestinismul a prefacut crucea dintr-un instrument de
tortura, aducator de moarte, intr-un obiect sfant, datator de viata.
Inchinandu-se Jertfei si Invierii Domnului,
crestinii au facut analogia intre forma crucii si pozitia de rugaciune cu
bratele intinse,
iar stravechiul simbol al victoriei soarelui asupra fortelor
intunericului a devenit semn al mantuirii si al biruintei intru Hristos,
„Soarele Dreptatii“.
Cinstirea Sfintei Cruci a capatat o pondere deosebita
mai ales dupa ce Imparateasa Elena, mama Imparatului Constantin cel Mare, a
descoperit la Ierusalim lemnul crucii de pe Golgota (la anul 326), iar
Constantin insusi adoptase deja crucea ca emblema pentru steagurile si monezile
sale, dupa ce la anul 312, cand il infruntase pe rivalul sau Maxentiu, semnul
crucii i se aratase pe cer, ca fagada de biruinta (In hoc signo vinces, „Intru
acest semn vei invinge“).
El a ridicat in inima Romei o cruce impunatoare
(prototipul troitelor de mai tarziu).
Sinodul al saptelea ecumenic (Niceea, 787) a stabilit
definitiv ca modul de cinstire al Sfintei Cruci este asemenea cu cinstirea
Sfintelor Icoane, ea reprezentand semnul distinctiv si plin de putere al
credintei si evlaviei crestine. Bisericile crestine traditionale sunt
construite in forma de cruce si poarta crucea in varf, ca semn distinctiv si
sfintitor.
Semnul crucii se regaseste si in stemele multor tari.
Credinciosii obisnuiesc sa poarte crucea la gat, iar
mormintele crestine sunt marcate cu cruci. Canonul prevede ca orice fel de
cruce sa fie sfintita inainte de a i se da o destinatie sau alta.
Peste 400 de forme de cruci
Se cunosc circa 400 de forme de cruci, dintre care
urmatoarele 3 sunt cele mai raspandite:
-Crucea Tau, in forma de T (litera greaca Tau), forma
cea mai veche, cu origini in Orientul pagan.
-Crucea latina/catolica (crux immissa), cu 4 brate
inegale: (stalpul vertical mai lung).
Este forma cea mai raspandita la ora actuala.
-Crucea greaca/ortodoxa, cu 4 brate egale: + (totodata
simbolul actual al Crucii Rosii).
In afara de tipurile mentionate mai sus, de o
raspandire mai larga se mai bucura:
-Crucea slava/ruseasca (cu 6 brate laterale, cele de
la baza fiind inclinate),
-Crucea celtica (cu un cerc in mijloc),
-Crucea
Sfantului Andrei (in forma de X),
-Crucea papala (cu 6 brate laterale, cele din mijloc
fiind mai lungi),
-Crucea trilobata (cu extremitatile in forma de
trefla),
-Crucea sagitata (cu extremitatilre in forma de
sageti),
sau crucile unor vechi ordine cavaleresti, precum Crucea de Malta (cu
bratele egale si extremitatile mult latite).
-Svastica (vechi simbol pagan) este si ea un fel de
cruce (crux gammata).
-Crucifixul - crucea mobila, de obicei manuala, pe
care e infatisat Iisus rastignit - a aparut cam prin sec. 10, cunoscand si
varianta Crucifixului complex (unde Iisus este reprezentat alaturi de ingeri, de Sfanta Nascatoare de
Dumnezeu si de Sfantul Apostol Ioan).
Florian BICHIR
Razvan
CODRESCU
Lumea credintei, anul II, nr. 9(14)
