HRISTOS A INVIAT!

JOIA MARE, ZIUA ÎN CARE SE ÎNROŞESC OUĂLE

Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroşesc ouăle; pentru că se spune că ouăle înroşite sau închistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfinţite şi îngropate la moşie o feresc de piatră. La creştini se crede că oul îl reprezintă pe Creator, care creează tot şi conţine în sine totul. La români este nelipsit în ultimele zile ale Postului Mare, fiind consumat de Paşte, după ce este sfinţit şi toată familia ciocneşte ouă. În dimineaţa primei zile de Paşte, e obiceiul, în Bucovina, de a te spăla cu ou roşu şi cu bani, ca să ai faţa roşie ca oul şi să fii bogat tot anul. Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subţire şi aşa îl fierb, ca să iasă “cu model”. Aşa am făcut şi noi. Alteori, ouăle se vopsesc cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniţă), cu coajă de crin roşu sau cu flori de tei; luciul li se dădea ştergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură.

Tot astăzi se pregăteşte şi pasca şi cozonacii. Anul acesta nouă pasca ne-a ieşit aşa:

Pasca cu brânză de vaci

Pasca cu ciocolată

Pasca cu smântână şi stafide

După zăpada de Florii, astăzi la Suceviţa a fost o zi minunată, însorită şi caldă.  Cel mai bun prilej de a ieşi în curte şi a fotografia primele flori de câmp ale primăverii.

primule

floarea Paştelui

toporaşi

brânduşe

piciorul cocoşului, toporaşi, brânduşe şi bumbişori

din nou floarea Paştelui, brânduşe şi bumbişori

şi prima zambilă din acest an...

SAPTAMANA PATIMILOR

Saptamana patimilor sau Saptamana Mare este ultima saptamana inainte de Invierea Domnului Iisus Hristos,incepe in Duminica Floriilor si tine pana in duminica Pastelui.

Duminica Floriilor este ziua in care Hristos a intrat in Ierusalim iar duminica Pastelui este ziua in care Hristos a Inviat. De asemenea, Saptamana Luminata este ultima saptamana din postul Sfintelor Pasti si saptamana deniilor. Deniile sunt slujbele de priveghere care au loc doar in saptamanile a cincea si a saptea ale Postului Pastelui.

Asadar, ceea ce stim despre aceasta saptamana este ca ea simbolizeaza durerea si chinurile prin care Mantuitorul nostru a trecut de cand a fost tradat de unul din apostolii sai, Iuda, la arestarea, umilirea si rastignirea pe cruce, pana la moartea si apoi invierea sa.

Traditia spune ca in Saptamana Mare cerurile sunt inchise si se crede ca sufletele celor care trec in nefiinta nu isi gasesc calea si oscileaza intre Rai si Iad. Batranii spun ca cerurile se deschid in noaptea de Pasti numai oamenilor cu inimile si sufletele curate.Din strabuni stim ca Saptamana Mare este saptamana in care toate gospodinele fac pregatiri pentru marea sarbatoare: ele isi fac curatenie in gospodarie, isi vopsesc pomii si pietrele cu var alb, isi aerisesc casele, hainele si asternuturile ca sa iasa toate relele de peste iarna, isi curata gradina, pregatesc bucatele de sarbatoare, inrosesc ouale, fac pasca, cozonaci si preparate din miel. Ele incep de luni si se spune ca muncesc pana in Noaptea Invierii. Femeile de la tara spun ca daca Sarbatoarea Pastelui te prinde in necuratenie, casa isi blesteama locuitorii ei.

 In seara zilei de luni se face o denie in care se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Hristos inaintea intrarii in Ierusalim.

  Ziua de marti poarta denumirea de Martea Seaca si au loc slujbe dedicate predicii de pe Muntele Maslinillor. Se spune ca Hristos anticipeaza distrugerea Templului dar si patimile pe care a urmat sa le indure. In Martea mare se citeste pilda  celor zece fecioare. Aceasta pilda prezinta zece ”fecioare” din care cinci ”intelepte” si cinci ”neintelepte”.

 Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere.

In ziua de miercuri, la slujba de denie este pomenit Iuda, apostolul lui Iisus care isi tradeaza invatatorul, 

si Maria, femeia desfranata care ii spala picioarele lui Iisus cu lacrimile ei,le sterge cu parul ei  si il unge cu mir.

Joia Mare este ziua in care slujba de seara ne aminteste de cele patru momente grele prin care Mantuitorul nostru a trecut: spalarea picioarelor apostolilor,

Cina cea de taina, 

rugaciunea din gradina Ghesimani 

si prinderea lui Iisus. 

Traditia spune ca in Joia Mare se inrosesc ouale. Se spune ca daca ele sunt inrosite joi, ele nu se vor strica tot anul. 

In Joia Mare niciun om nu ar trebui sa doarma pentru ca daca o va face, el va fi lenes tot anul si va trage asupra lui mania Joimaritei, un personaj mitologic romanesc care pedepseste aspru trandavia.

Vinerea Neagra sau Vinerea Mare este cea mai trista zi din Saptamana Patimilor pentru ca atunci a fost judecat, batjocorit, rastignit, omorat si ingropat Iisus. 

Seara are loc Denia Prohodului, o slujba in care biserica este inconjurata de trei ori si se trece apoi pe sub Sfantul Aer (Epitaf) – el simbolizeaza trupul mort al lui Iisus. Dupa slujba, oamenii se intorc acasa cu lumina Prohodului sau lumina punerii lui Iisus in mormant. In aceasta zi mare oamenii nu trebuie sa lucreze nimic. Nici macar clopotele nu se bat, doar toaca se aude.

Vinerea Mare este ziua in care traditia spune ca oamenii trebuie sa tina post negru, adica sa nu bea sau sa manance nimic. In aceasta zi este interzis consumul urzicilor si al otetului. Se spune ca Mantuitorul nostru a fost batut cu urzici iar buzele i-au fost udate cu otet.

In aceasta zi gospodinele nu trebuie sa framante aluat sau sa il coaca in cuptor pentru ca nu va putea fi mancat si pentru ca asta atrage boala si spiritele rele. De asemenea, se spune ca, inainte de rasaritul soarelui, oamenii trebuie sa se scufunde de trei ori intr-o apa curgatoare pentru ca aceasta il va proteja de boli, bube si de friguri si il va pastra sanatos pe tot parcursul anului. Ploaia in Vinerea Marea vesteste un an roditor.

Sambata Mare este ultima zi de pregatire din Saptamana Mare. Este ziua in care gospodinele termina curatenia, termina de preparat mancarea si isi pregatesc hainele noi si curate pentru noaptea de Inviere.

Obiceiul este ca in Sambata Mare sa se taie mielul si sa se prepare mancarurile traditionale. 

Conform traditiei, aceasta este ziua in care femeile se spala pe cap, se piaptana, se imbracata cu haine curate si noi si merg seara la slujba. Ele isi pregatesc cosul pentru slujba. Pun in el oua rosii, pasca, o lumanare alba, zahar, faina, sare, usturoi, o ramura de busuioc si miel. Cosul se acopera cu cel mai frumos stergar din casa. 

Traditia spune ca si barbatii trebuie sa poarte ceva nou in noaptea de Inviere.

OUALE FABERGE

Daca ouale inchistrite din Bucovina sunt considerate printre cele mai frumoase oua, cele mai scumpe oua sunt Ouale Faberge.

Aur, pietre pretioase, o dantelarie migalita cu maiestrie, iata caracteristicile celor mai cunoscute ornamente de Paste din lume, Ouale Faberge. Create de bijutierul Peter Carl Faberge, in perioada 1884-1917, au fost mandria tarilor Rusiei.

In Rusia,  sarbatorirea Pastelui a ajuns in epoca imperiala la cea mai mare stralucire.

 Pastele era cea mai mare sarbatoare a calendarului ortodox rus. Tolstoi, Gogol, Dostoievski nu alegeau oare noaptea de Paste (Noaptea de Inviere) pentru a face sa renasca personajele lor dupa drame si ravasiri sufletesti?

Aici, Pastele este sarbatorit prin schimbarea unui ou, urmat de trei imbratisari si sarutari. 

Tipul de ou oferit depinde de situatia materiala a fiecaruia, dar oul de gaina, pictat, este cel mai popular. Urmeaza, apoi, oul de sticla, de portelan, de lemn, de argint, pana la oul pretios din aur.

Ouale imperiale de Paste sunt cele mai renumite realizari ale bijutierului Carl Fabergé. Intre 1885 si 1916, tarii Alexandru al III-lea si Nicolae al II-lea au comandat 54 din aceste uimitoare obiecte pentru a le oferi tarinelor Maria si Alexandra Feodorovna cu ocazia sarbatorilor pascale. 

Astazi se stie doar de 47 dintre ele. Fiecare dintre ele ascundeau « o surpriza » in interior, executata cu meticulozitate si finete. Fiecare ou este o capodopera de ingeniozitate si de maiestrie.

In 1885, Alexandru al III-lea a comandat primul ou, destinat sotiei sale, tarina Maria Feodorovna.

 Obiceiul oferirii acestor oua in dimineata de Paste si cele trei sarutari, era adanc inradacinat in traditiile Rusiei ortodoxe. 

Aceasta zi era considerata drept cea mai importanta din intregul an si oul, simbol al renasterii, era un element esential.

Fabergé s-a inspirat din arta bizantina. Alte oua au fost adaugate colectiei pentru aniversarea unor date importante ca incoronarea tarului Nicolae al II-lea

 sau aparitia cailor ferate in Siberia. Altele imortalizau iahtul imperial, 

catedrala Uspensky, 

palatul Gatchina 

si, mai tarziu, in timpul razboiului, Crucea Rosie

 si militarii. Colectia era formata acum din 56 de oua.

Intre 1885 si 1894, anul mortii sale, Alexandru al III-lea a oferit 10 oua de Paste sotiei sale, imparateasa Maria Feodorovna. 

Fiul lor, tarul Nicolae al II-lea, a oferit unul din aceste somptuoase cadouri, nu numai sotiei sale, dar si mamei sale.

 Deci, din 1895 si pana in 1916, fiecare imparateasa a primit 22 de oua (44 pentru amandoua). 

Numarul total era 54! Dar pana in zilele noastre nu s-a putut dovedi ca ouale de Paste au fost daruite si in 1917, anul revolutiei!

Din cele 47 de oua cunoscute, 10 sunt pastrate la Moscova, Kremlin, 11 fac parte din colectia Forbes, in New York, 16 sunt detinute de alti americani, 8 sunt in colectii europene particulare, iar doua nu se stie unde sunt localizate…

Deci, doua oua Fabergé lipsesc…exista, desigur, posesorii lor care doresc sa-si pastreze anonimatul…