MORA, CASA NOASTRA

Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

Ati muncit din greu toata saptamana si ati vrea sa va relaxati in mijlocul naturii, departe de tumultul orasului, dar avand confortul de acasa...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Aveti de sarbatorit un eveniment in familie, v-ati adunat un grup de prieteni si vreti sa petreceti intr-un cadru intim...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Ati plecat din tara si va este dor de mancarea traditionala romaneasca, de traditii, de obiceiurile noastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!
Sunteti strain si vreti sa cunoasteti meleaguri, traditii si obiceiuri diferite de ale voastre...?
Prietenii vostri Mona si Radu va invita in casa lor!

duminică, 8 aprilie 2012

FLORIILE SAU INTRAREA LUI IISUS IN IERUSALIM

Credincioşii ortodocşi celebrează astazi marea Sărbătoare a Floriilor, ultima duminică înaintea Paştelui. Oamenii merg la biserică, asistă la slujba intrării Mântuitorului în Ierusalim şi se întorc acasă cu ramuri de salcie sfinţită. 

Sărbătoarea Floriilor marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, duminica având o puternică încărcătură simbolică.

 Deşi oamenii l-au primit cu mare bucurie şi cu speranţa în suflete pe Cel care avea să se sacrifice pentru toate păcatele umanităţii, Iisus era conştient de faptul că aceştia nu aveau sufletele pe deplin deschise.

Floriile marchează şi începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Patimilor simbolizând durerea şi chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru ca păcatele oamenilor să fie iertate.

Prima menţiune referitoare la Sărbătoarea Floriilor datează din jurul secolului al IV-lea. În trecut, Sărbătoarea Floriilor mai purta numele de „Duminica Aspiranţilor“ sau „a Candidaţilor la Botez“, având în vedere că în această zi atât de importantă toţi cei care nu primiseră încă botezul mergeau la episcop pentru a-i cere să îi creştineze.

Tot în această zi, regii şi împăraţii acordau graţieri condamnaţilor, de aceea Duminica Floriilor a mai fost cunoscută în trecut şi drept „Duminica graţierilor“.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să împartă credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.

Crenguţele de salcie amintesc de faptul că în momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, oamenii l-au întâmpinat cu ramuri tinere, dar în acelaşi timp acestea simbolizează renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii.
Totodata, exista foarte multe obiceiuri si superstitii legate de aceasta sarbatoare.
De Florii, oamenii merg la biserica de unde iau crengute de salcii sfintite, iar in unele zone aceste crengute se pun la ferestre sau la usi si se pastreaza pana anul urmator.

In anumite zone ale tarii, se taie iarba verde si se pune la usa ca semn al rodniciei agricole.
Exista o supersititie conform careia oamenii nu se spala pe cap in ziua de Florii deoarce aceasta este duminica in care infloresc copacii si din aceasta cauza oamenii pot sa albeasca.
O alta credinta de Florii spune ca asa cum este vremea in aceasta zi asa va fi si in ziua de Paste.
Pelerinajul de Florii
Pelerinajul de Florii ne aminteşte, împreună cu Sfintele Evanghelii  şi cu slujbele Bisericii Ortodoxe, că Mântuitorul a intrat în Ierusalim pentru ca apoi, în săptămâna următoare, să pătimească multe suferinţe, culminând cu Răstignirea Sa pe Cruce.

Pelerinajul de Florii este, de fapt, o adeverire a biruinţei lui Hristos asupra morţii lui Lazăr şi o prevestire a biruinţei lui Hristos asupra păcatului, asupra morţii şi asupra iadului, prin Invierea Sa proprie din morţi.
Legenda Salciei
Salcia plângătoare a fost odată un copac mândru, care îşi înălţa cu trufie ramurile spre cer.

Când Pilat chemă pe Isus la judecată şi-l ascultă, fără să-i găsească vină, el îl dădu pe mâna ostaşilor ca să-l chinuiască.
Oştenii sălbatici atâta aşteptau. Se duseră în grădină ca să-şi caute nuiele şi numaidecât puseră ochii pe ramurile zvelte ale salciei, care stătea în mijlocul grădinii şi din care rupseră o mulţime.
Salcia nu bănuia însă la ce avea să slujească ramurile sale. Dar văzu îndată că Isus fu adus acolo. Oştenii cruzi îi smulseră haina din spate; apoi îl legară de un copac şi-l loviră cu nuielele, până ce ţâşni sângele.
Isus îndură toate chinurile, fără ca din gura lui să iasă o vorbă de jelire. Dar salcia fu cuprinsă de o durere adâncă. Îi era ruşine că-şi dăduse ramurile pentru un lucru atât de rău şi nu mai îndrăznea să-şi întindă ramurile către cerul albastru; jelind, ea îşi aplecă frunzele şi ramurile la pământ.
Oamenii începură să planteze salcia pe mormintele morţilor şi ea se făcu, dintr-o mândreţe de copac, salcia închircită şi plângătoare.

În duminica Floriilor, Biserica a rânduit să fie dezlegare la peşte. 
La peste va invitam si noi:
saramură de crap cu mămăligă
pârjoale de peste alb cu sos de capere şi smântână
sufleu de pangasius cu ardei
găluştre de peşte cu sos de icre rosii


file de crap cu sos rosu

ştiucă umplută



Şi aşa era vremea azi la Suceviţa:

şi salcia noastră: 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu