Mirodeniile au fost odată „monedă de
schimb“, au stîrnit războaie şi au schimbat sfere de influenţă.
„Să vină în Moldova cu toate negoaţele lor
şi mărfurile lor, să cumpere şi să vîndă, plătind vama dreaptă, (...) după
cartea de drepturi ce le-am scris şi le-am dat.“ - Ştefan cel Mare, 1499.
Într-o
domnie de 47 de ani, Ştefan a făcut din Moldova un stat prosper şi temut. Unii
cinstesc victoriile lui în lupta pentru apărarea Occidentului creştin, alţii
laudă bisericile pe care le-a ctitorit.
Dar cheia succeselor sale a fost o
politică economică fermă.
Moldova secolelor XV-XVI era racordată la circuitul
economic şi cultural dintre Orient şi Occident, ceea ce i-a adus bani şi faimă.
Cu mai bine de cinci sute de ani în urmă, „drumul
mirodeniilor“ trecea prin Moldova. Ştefan cel Mare a fost primul care i-a
înţeles importanţa şi l-a exploatat în folosul său.
Comerţul a fost una dintre
principalele lui raţiuni de stat, pentru care a purtat războaie, a încheiat
alianţe şi chiar şi-a ales miresele.
Una dintreprincipale rute comerciale – care în secolul
al XIV-lea începea la Constantinopol, trecea prin Adrianopol, Cetatea Albă şi,
traversînd Moldova, ajungea la Lvov şi, mai departe, la Baltica – e considerată
de istorici drept cel mai important drum al mirodeniilor din estul Europei.
Drumurile comerciale, prin impunerea vămilor, au făcut
necesară trasarea unor frontiere, determinînd „închiderea“ statului în anumite
graniţe. Prin determinarea graniţelor, Ştefan impunea o recunoaştere
teritorială, care-i permitea să-şi afirme dreptul de vamă. Moldova devenea
astfel mai mult decît un teritoriu de tranzit.
Unul dintre segmentele de bază ale economiei
moldoveneşti medievale l-a constituit comerţul cu Transilvania, Braşovul jucînd
un rol foarte important.
Prin Pasul Oituzului (cu vama la Tîrgu Trotuş),
mărfurile ajungeau la Braşov şi la Bran sau, mai sus, la Reghin şi, prin Pasul
Rodnei, prin vama Moldoviţa, şi mai sus, la Rodna.
Ceramica de Marginea – unde lutul se frămîntă cu
picioarele – a ajuns celebră.
Sursă citat: act comercial, 1478.
Foto: Dragoş Lumpan
|
Către Braşov plecau – în
afara produselor de tranzit din Orient – in, cînepă, fier, piele, lînă, ceară
şi se întorceau în Moldova şei, hamuri, cuţite, postavuri, unelte agricole şi
arme.
Într-un mai vechi studiu al său, „Epoca principilor
moldoveni (1360-1774)“ din „Istoria evreilor în Bucovina“, apărut la Tel Aviv,
Manfred Reifer aprecia că, „deşi nu se poate proba istoric, este mai mult ca
sigur că evreii care treceau cu caravanele prin Polonia şi Moldova se opreau în
Bucovina pentru Sabat“ – fapt prezent în unele contracte încheiate între evrei
şi alţi negustori din Moldova.
Aceste considerente ne fac să afirmăm că în vremea lui
Ștefan, principalul drum al mirodeniilor, trecea prin Moldova, Bucovina și prin
Sucevița spre nord prin vama Moldovița.
Surse:
http://www.natgeo.ro/istorie/personalitati-si-evenimente/9521-stefan-cel-mare-drum-si-stat?showall=1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu