CIREȘELE – FRUCTE REGALE, O SURSĂ DE SĂNĂTATE

Cireşele, un mare dar de la natură, sunt unele dintre cele mai îndrăgite fructe de către români. 

 Metafora „cireaşa din vârful tortului” 

este cea mai potrivită pentru a desemna ceva special, unic pe care îl au aceste comori rubinii pe timp de vară.

Întrucât cireşele se coc în luna iunie, calendarele bisericeşti denumesc această lună „cireşar“.

Ciresele au foarte multe puteri tamaduitoare.

Verdictul dat în urma a zece ani de studii minuţioase în diverse laboratoare şi spitale universitare a fost clar: delicioasele fructe roşii sunt un medicament incontestabil, care combate cu un incredibil succes câteva zeci de boli grave.

În practica terapeutică naturistă, aceste fructe, cât şi produsele derivate (sucuri, decocturi, infuzii) sunt cunoscute şi indicate drept unele dintre cele mai bune depurative naturale. În plus, au efecte foarte bune în tratamentul persoanelor obeze, în cazul indigestiilor la copii şi vârstnici şi în tratarea afecţiunilor ce pot surveni la nivel renal. Aşadar, profitaţi de aceste „medicamente“ specifice verii, pentru a vă încărca de sănătate pentru tot restul anului!

Putem consuma orice fel de cireşe cu condiţia să fie bine coapte şi deloc alterate (aceste fructe intră foarte uşor în fermentaţie). Trebuie, însă, ştiut că cireşele în funcţie de soiul lor, prezintă efecte terapeutice diferite. De pildă, cireşele galbene

 sau de o culoare mai deschisă, au un efect diuretic mai puternic, favorizând în mod special mobilizarea şi eliminarea toxinelor din organism şi sunt un bunt stimulent al digestiei.

Cireşele de un roşu închis

 sau cele negre, 

prezintă o acţiune mai complexă, având efecte antioxidante foarte puternice sunt un medicament neaşteptat de eficient şi contra bolilor degenerative, a afecţiunilor cardio-vasculare şi a anumitor forme de cancer.

 Cireşele amare sunt cele mai preţuite de către terapeuţi, fiind un excelent remediu pentru tratarea durerilor musculare, a îmbătrânirii premature, a afecţiunilor inflamatorii, a bolilor hepatice, a tumorilor maligne sau benigne.

Considerate super-fructe, pentru că au foarte mulţi nutrienţi, cireşele conţin peste 70% apă (la fel ca organismul uman), restul de 30% fiind format din: complexul de vitamine B (B1, B2, B6),  vitaminele A, C, E şi PP;  minerale şi oligoelemente precum: fier, îndeosebi potasiu (220mg%), calciu, fosfor, magneziu, cupru, zinc, cobalt. Mai conţin albumină, hidraţi de carbon, fibre alimentare, acizi organici liberi.

Prezenţa acidului elagic (compus fenolic) cât şi a unui procentaj mare de flavonoide  conferă cireşelor proprităţi antioxidante cu o acţiune puternică de anihilare a efectelor generate de radicalii liberi, şi de scădere a nivelului de acid uric din sânge.

Prezenţa în cireşe a acestor compuşi naturali au făcut din ele revelaţia medicală a ultimilor ani, fiind folosite ca aliment-medicament cu proprietăţi de multe ori miraculoase: antiinflamatorii şi antimicrobiene, antiîmbătrânire, antispastice anti-alergice, antitoxice şi anticarcinogene (conferă inhibarea creşterii şi proliferării celulelor canceroase).

În toate testele clinice sau de laborator, încununate cu rezultate excepţionale, s-au folosit cireşe bine coapte şi proaspete, consumate ca atare sau sub formă de suc proapăt stors.

Puternic antiinflamatoare renale şi stimulent al diurezei, consumul de suc de cireşe este un foarte bun mijloc de prevenire a cancerului de rinichi, de vezică şi de prostată.

Cozile de cireşe, prezintă un efect diuretic recunoscut. Conţin săruri de potasiu, saponine, flavonoide, tanin, uleiuri volatile. Maceratul din cozi de cireşe are o excelentă acţiune antiinflamatorie şi diuretică, acţionând favorabil, prin îndepărtarea excesului de lichide din organism. Se recomandă: în caz de infecţii urinare (cistite, pielite) şi litiază urinară (cresc diureza); afecţiuni metabolice: obezitate, gută, uremie (favorizarea eliminării urinare a acidului uric şi a altor compuşi azotaţi)

Un studiu de medicină experimentală făcut de cercetătorul american Steve Godman, în perioada 2006-2007, a pus în evidenţă faptul că cireşele amare previn cancerul de colon, care este pe locul trei ca frecvenţă la nivel mondial. Mai mult, o cură de şase-opt săptămâni cu cireşe amare, atunci când cancerul de colon este deja instalat, duce la scăderea volumului tumorilor, în peste 40% din cazuri.

Testele de laborator arată că aceleaşi cireşe amare inhibă puternic dezvoltarea celulelor maligne în cazul cancerului mamar.

Prin consumul de cireşe este influenţat considerabil metabolismul grăsimilor şi fluidifierea sângelui, prevenindu-se astfel depunerea colesterolului pe vasele de sânge şi apariţia cheagurilor de sânge. Un kilogram de cireşe consumat zilnic, o perioadă de minimum 21 de zile, este de un real ajutor pentru cei suferă de această boală sau sunt predispuşi spre această boală, ajutând la prevenirea crizelor cardiace şi a infarctului.

Şi în acest caz pot fi întărite consumând maceratul din codiţele de cireşe.

Cura cu cireşe negre sau cu cireşe amare – câte 1kg/zi, vreme de 6-8 săptămâni, este de un imens ajutor în tratarea bolilor reumatice. Tratamentul cu aceste fructe reduce inflamaţia articulaţiilor, elimină progresiv durerile, împiedică apariţia proceselor degenerative, redă gradat, asociat cu gimnastica medicală, mobilitatea articulară.

Savantul Russell J. Reiter, neurolog la Centrul pentru Sănătate şi Ştiinţă, din cadrul Universităţii din Texas, din San Antonio este de părere că o cură cu cireşe amare consumate sub formă de fructe, suc ori cu sirop natural este de natură să îmbunătăţească semnificativ somnul, făcându-ne să adormim mai uşor, eliminând gradat trezirile nocturne sau somnul agitat.

Testele de medicină experimentală au arătat că administrarea de suc de cireşe stimulează o parte a celulelor pancreatice să producă mai multă insulină, al cărei nivel în sânge creşte astfel cu 15%-50%, procentul variind în funcţie de predispoziţia fiecărui individ. Pacienţilor cu diabet non-insulinodependent, precum şi celor care au predispoziţie spre această afecţiune, le este recomandată cura cu cireşe negre sau amare,

Cleiul de cireş, folosit pentru oprirea hemoragiilor

Din cireşe se mai prepară: îngheţată,

 jeleu,

 plăcinte, 

prăjituri

şi fructe confiate;

Ca plante melifere, atât cireşul, cât şi vişinul sunt frecvent vizitate de albine în timpul înfloririi, asigurând o producţie de peste 35 kg miere la hectarul de plantaţie. Aproape întreaga cantitate este folosită de albine ca hrană pentru creşterea puietului. În plus, tot în luna mai, albinele adună de pe frunzele cireşului mierea de mană, pe care o elimină afidele, acele insecte parazite producătoare de secreţii dulci.

Iată câte beneficii intr-un fruct atât de mic!