VIȘINELE, PERLE ROȘII DIN LIVADĂ

În iunie,cireşele şi vişinele cuceresc zarea cu arome şi nunaţe destinate zeilor. Parfumul lor roşu imperial şi bordeaux regal povesteşte despre vremuri de demult, cu crinoline, cavaleri şi amoruri romantice!

Vișinul este o specie originară din zona cuprinsă între Marea Neagra și Marea Caspică, de unde s-a răspândit în Europa și Asia.

Vișinele sunt printre primele fructe proaspete ale anului, iar prin conținutul ridicat în vitamine și săruri minerale fac obiectul unuia dintre cele mai eficiente activități comerciale.

Vechimea în cultura vișinului merge în timpuri străvechi. Primele informații scrise s-au păstrat de la filozofii greci Xenofou (536 î.e.n.) și Teophrast (374-287 î.e.n.). Odată cu apariția erei creștine, informațiile despre agricultură au fost tot mai puține, venite doar prin cronici. Abia în perioada lui Carol cel Mare (724-814) apar din nou mențiuni despre cultura vișinului ce se practica pe domeniile regale. În anul 1278, la nunta regelui Suediei s-a servit vișinată, iar acest lucru arată că arealul de cultură a vișinului se extinsese până în Scandinavia.

Vișinul comun nu se întâlnește în stare sălbatică, însă crește semispontan în jurul Mării Caspice, în Caucaz, India, Iran, Asia Mică și Peninsula Balcanică. Spre deosebire de cireș, care nu poate depăși paralela de 60ºC latitudine nordică, vișinul depășește această cotă, devansând chiar și cultura mărului. În țări precum fosta Iugolavie, Polonia, Germania, România, producția de vișine este superioară celei de cireșe.

Chiar dacă succed în apariţia lor, pe suratele cireşe, vişinele nu sunt mai puţin preţioase decât ele. Specialiştii nutriţionişti ne sfătuiesc să ne bucurăm din plin de beneficiile vişinelor, consumându-le în stare proaspătă, ca atare, sau sub formă de suc.

Vişinele se numără printre cele mai revigorante şi mai pline de vitamine fructe de vară. Acestea au numeroase substanţe nutritive, avȃnd ȋn compoziţia lor vitamina B,C, E, dar şi minerale precum calciu, cupru sau potasiu. Datorită substanţelor nutritive conţinute, vişinele pot fi consumate pentru a tonifia şi a revitaliza organismul. Potasiul conţinut de vişine oferă energie organismului, dar aceste fructe sunt recomandate şi pentru arderea caloriilor deoarece conţin doar 60 de calorii pe 100 de grame.

De aceea pot fi consumate cu încredere în cazul anemiilor, pentru revitalizarea şi tonifierea organismului.

Datorită efectelor antiinflamatorii pe care vişinele le au, ele ajută, alături de alte remedii, la vindecarea artritelor, bronşitelor şi chiar a astmului bronşic.

Gustul dulce-acrişor şi bogăţia de vitamine şi minerale a acestor fructe le face deosebit de utile în eliminarea indispoziţiilor psihice, a depresiilor şi uneori chiar a insomniei.

Vișinele întăresc sistemul imunitar, astfel încât cu ajutorul lor poate fi vindecat cu succes orice guturai. De asemenea, conţinutul de quercetină a vişinelor face ca consumul acestor fructe să crească rezistenţa organismului la infecţii virale.

Datorită efectului purificator pe care îl exercită asupra organismului, vişinile ajută la înlăturarea toxinelor din organism. De asemenea ele susţin şi eliminarea acidului uric din sânge, proprietate care, alături de capacitatea antiinflamatorie şi antioxidantă a acestor fructe, ajută la  prevenirea şi vindecarea gutei, aspect cunoscut de mult (ce-i drept direct din practică) de indienii cherokee. Aceştia utilizau vişinele la vindecarea artritei şi gutei.

Codiţele de vişine au aceleași proprietăţi terapeutice ca şi cele de cireşe, fiind diuretice şi astringente, uşor antiinflamatoare. Maceratul din codiţe se foloseşte în boli de rinichi (litiaze, pielite, cistite, pielonefrite) şi în caz de diaree.

Vișinele ajută şi la stabilizarea fluctuațiilor hormonale şi a efectelor negative ale acestora ce apar odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, vindecă afecțiunile de la nivelul cavităţii bucale și întăresc dantura slăbită.

Vişinile pot să ne ajute în păstrarea unei stări optime a pielii, atât prin consumul fructelor cât şi prin aplicarea exterioară de creme şi măşti cu conţinut de vişine, deoarece datorită componentelor antioxidante se obţine un rezultat de împrospătare, revitalizare și întinerire a ţesutului cutanat.

În medicina populară, vişinele sunt folosite în tratarea micilor pete faciale lăsate de cuperoză şi pentru înlăturarea pistruilor vizibili. Vişinele au un efect emolient, fiind recomandate şi în tratamentul crăpăturilor pielii.

Aşadar consumul acestor fructe dulci-acrişoare, prin aportul de antioxidanţi, flavonoizi şi diferite vitamine şi zaharuri, este foarte util pentru revigorarea şi reîntinerirea organismului şi pentru dobândirea unei stări tonice de bună dispoziţie şi entuziasm.

Fructele de vișin se folosesc în special pentru industrializare, dar și pentru consum în stare proaspătă, având un conținut complex echilibrat, bogat în elemente nutritive, săruri minerale și vitamine. Din vișine se pot face dulcețuri,

 gemuri, 

compoturi,

 siropuri, 

sucuri, 

vișinată,

 lichioruri etc. 

Se pot pune la prăjituri 

ori se folosesc la înghețată.

Consumate proaspete, congelate sau uscate, acrișoare și apetisante, vișinele au un conținut bogat în elemente nutritive. Se culeg în iunie-iulie, în funcție de soi și se mănâncă proaspete sau sub formă de dulceață.

Frunzele sunt folosite pentru conservarea murăturilor. Specialiștii încadrează vișinele în categoria “superfructelor”, deoarece ele pot reduce riscul de diabet de tip 2.